Case eficiente termic în clima de Rămânia? Nu salvezi planeta că pui cazan pe peleți/cucuruz, pompă de căldură, ori panouri solare. Sau, aduci de sub pământ bosonul lui Higgs. Pui 3² kilometri de sârme, te legi la net inteligent și vin mai mici facturile? O salvezi consumând puțină energie, apă etc. Greii iPhone 11, Samsung Note, Google Pixel 4 se bat care consumă mai puțin, NU care are baterie mai mare. Tehnologia 5G aduce-n primu’ rând economie de energie, dup-aia viteză de trafic.
Vezi și: Cum izolez termic ieftin și ok? & Izolație termică perete.
–
Încearcă să faci diferența dintre casă nou-nouță și regândire casă existentă!
Nici nu imita apartamentul din care tocmai te muți!
–
Dacă ai timp, poate găsești vreo idee folositoare în articolul despre eficiență energetică: termic, ventilat, iluminat, electric | Case cu cap, nu cu bani 😉 Este cam lung și neterminat 🙁
ACTUALIZARE martie 2018: curentul electric a devenit de 4 ori mai scump decât gazul. 0,639 lei/kWh versus 0,159 lei/kWh.
Factură gaz 500 lei/lună? 2000 lei pentru curent. Pompă de căldură? COP-ul minim: 4, să merite banii.

1. Case eficiente termic. Chilometri pătrați, case imense?
Citeam un arhitect în Forbes: fiecare mp neconstruit contribuie la eficiența energetică. De ce românii au încăperi în care intră doar pentru a șterge praful? Arhitecții români nu reușesc să convingă clientul de obțin așa case eficiente termic? Arhitectura-i degeaba? Încasează la m²? Case de km²?
Majoritatea spune: “Păi, cu 10000 de euro mai făceam 2 camere” 🙂 Chipurile, ‘s figuri: sertar cu senzori, sau smart-budă-bideu 😉 Chestii care, oricum, aduc doar + confort, nu grija facturilor cu încălzirea, ori grija prafului și-a igrasiei din camerele goooale!

Arhitectura-n altă țară? Cam: ok.
Arhitectura-n România? Cam: ooops! Lasă, bă, mare să fie, mp, mp, mp.
Dacă vrei pensiune, mergi la un arhitect de pensiuni! Mai mic tarifu’, lei/km en-gros².
Ce dilíi polonezii ăștia!? Propun case sub 120 m². Ce sărăntoci! en.archipelag.pl
2. Case eficiente termic. Geamuri imense?
Factură de 800 lei/lună? 400 lei sunt pentru geamuri.
De ce avem în România de-a dreptu’ pereți de sticlă la dormitoare? Geamuri de 0,8 x 2,0 m la băi?
Temperatura medie 1985-2015, ianuarie: Cluj -6°C, minimă ever -30°C, Ljubljana -1°C, Copenhaga -1°C, Stockholm -3°C, Miami +16°C. La Miami faci geamurile cum ai chef. La Jucu-i mai frigalău decât la Miami. Ghinion!
Faci peste 2 ani un geam, dacă observi că ai profita de mai multă lumină. Un geam de 4900 € cât China-l poți mici?
În România ce vezi pe geam? Mileuri eficiente termic.

Ai, în Dâmbu Rotund, priveliștea asta?
Vez’ vreun mileu, vreo găină-a vecinei?

Rezistența termică a celui mai scump geam 1,37 m²K/W, a unui perete izolat termic 6,5 m²K/W. Un geam mediu e de 8 ori mai prost izolator termic decât un perete izolat termic. Așa și factura ta de încălzire, și cea de aer condiționat, de 8+ ori mai mareee.
Forma geamurilor? Fă-le verticale H>L, sau pătrate! Razele de lumină bat și-n tavan, și-n podea. Razele să “vadă” și pe orizontală toată încăperea = faci 2 geamuri. Intersectarea razelor de lumină pe orizontală dictează distanța dintre geamuri. Ca la nordici.


Faci geamurile mai mici = ai bani de gaz, ai bani de jaluzele (exterioare = optim) cu telecomandă și senzori de mișcare, temperatură, lumină. Tanana…

Vara nu-ți dă soarele-n creștet, iarna izolezi termic cu ele, nevasta nu urlă: “Serios? Cum poți sta cu draperiile ne-trase?”.
Mai jos: ferestre de milionari, French Riviera = Côte d’Azur.

2′ Case eficiente termic. Orientarea. Ce-s alea puncte cardinale?
Arhitecții au n! termeni tehnici: POT, CUT, daining etc. Nu ne-ntere’. Oricum, fac băile cu 2/3 pereți exteriori, dușul, evident, pe colț. Pun sufrageria la nord-est. În schimb, e treaba lor cum fac cu vecinii, dar, măcar, insistă să ai dormitoarele la nord!!! Acolo dormi, diurn nu-ți treb’e soare: nici ca-cald, nici ca-lumină.
3. Case eficiente termic. Înălțimi imense?

Chiar, copiilor le facem paturi suprapuse că nu (mai) dau cu capu’.
Din păcate, Regele Mihai nu te mai vizitează. Sala de conferințe, mol, sau sala de clasă la școală cu înălțimi mari = oxigen pentru atâtea suflete din interior + acustică. Un om degajă 200 W căldură. Ai atâta mulțime de oameni? De ce H util = 2,80..3,20 m? Am client cu Hu = 4,20 m. Hu = 2,40..2,50 m e chiar ok.
4. Case eficiente termic. Dulapuri înzidite. Dressing = îmbrăcare?
Ceaușescu făcea-n apartamente debará. De ce fac românii la o casă nouă-nouță dulapuri înzidite? În dormitoare dulapuri imense pentru greblă și plapumă? Dressing cu aspiratoru’ și mopu’? Fă o cameră tehnică/menajeră/depozitare și gata! Dacă-ți sună mai cool: kinda laundry room.



Acolo ai: centrală termică, o chiuvetă, un robinet de umplut găleata de mop,

aspiratoru’, mașina de spălat haine, mașina de uscat haine, masa de călcat, depozitare schiuri, garnituri de pat, haine de iarnă și slipu’, mileuri, oală cu Ø 80 cm, vază de rubin. Nu prind miros de benzină. Un televizor să nu pierzi Bravo! Ai stil și Google Home.

Fa dormitoru’ mai mic și buda cu, sau lângă dressing! Te speli, te-mbraci, mergi la serviciu = fluxu’ tău. Pont: în dressing te dezbraci-îmbraci = ai nevoie de cald ca-n baie.
Dacă tot faci dulapuri înzidite, fă-le pe pereți exteriori! Eficient termic, nu? La dormitor faci geam pentru oxigenare creier, nu pentru lumină.
5. Case eficiente termic. Insulă-n bucătărie?

Unii români aleg insula-n bucătărie. Propune arhitectul? Știi de ce?

Știi fluxul de lucru în bucătăria unui restaurant? Insula = bucătărie mai mare degeaba. Mai bine o faci normal și ai loc de-o masă.

Fluxul tău va fi: luat din frigider/cămară zarzavat, curățat zarzavat, spălat zarzavat, tăiat zarzavat, fiert zarzavat, luat oală de pe foc, postat poză cu oală pe Facebook, servit masa, pus blidele-n mașina de spălat vase.
6. Case eficiente termic. Loc de luat masa, open space?
Prăjești pește? You choose!

Open space?

Bucătărie normală? Cam: da!

Bucătărie etanșă, sufragerie separată = nu știu colegii de lucru ce-ai mâncat, suprafețe utile destinate, nu spații degeaba, nu-ți sună-n creier mașina de spălat vase, sau bătut jnițele. Românu’-și face casă câta pensiunea, dar nu separă bucătăria de sufragerie. Economie de m², totuși!? În plus: întinde hainele-n open space, pe sârmele din Dedeman! În cazu’ ăsta, pune vată!

Pont: faci bucătătarie copii/soț friendly.
7. Case eficiente termic. Baie pe colțul casei? Vană pe colțul băii?

Casă non-România-architecture. Vezi unde-i buda și vana? Vezi camera tehnică? Nu știu cum reușesc arhitecții și dizainării români de mai tot timpu’ băile sunt cu 2 pereți exteriori. Normal, unde ești ud și-n curu’ gol, în duș: pe colțul exterior. Normal, caloriferul pe perete interior. Știu arhitecții români ce-i ăla sas? Normal, cealaltă baie în colțul opus al casei. Normal, centrala termică departe de bucătărie și băi.
8. Case eficiente termic. Nu tu o prispă, o cornișă!



Fan prispa.org! Români de-ai noștri, totuși. Fă-o măcar să nu te plouă cât deschizi ușa și lași jos plasele cu pita feliată!
Arhitectul tău știe cum bate soarele-n România iarna și vara? De vânt nici nu-ntreb.

Apusul de soare
E doar răsăritul
Văzut de la spate

Vara, soarele bate cam perpendicular pe România. Razele nu lovesc geamurile. Le blochează prispa. Iarna, soarele bate cam paralel pe România. Scaldă cu razele sale infraroșii geamurile, pereții. Șoferii “știe”.
9. Case eficiente termic. Hornul pentru semineu.

Fă-l pe interior, în mijlocu’ casei, nu pe exterior! Nu pică tencuiala în anu’ 2, nu încălzești degeaba gardu’ vecinului. Lasă de la tine 1 mp util! Poți vinde casa și fără metru ăsta.
Hornu’ prevăzut de arhitecții români. Pfui…

10, sau 1. Case eficiente termic. Izolație termică sub casă? La fundații? Ce-i aia? Există?

Arhitectu’ român atât recomandă: Pune super vată minerală bazaltică pe cei 22 mp de pereți! Restul de 152 mp ai geamuri, oricum.
Arhitectu’ ți-a recomandat măcar valorile minime de câcat normate în România ale lui R’min, rezistența termică minimă corectată? Câteva exemple:
Pereți exteriori: 1,4 m²K/W. În Slovenia: 6,7 m²K/W, hââ? În România case eficiente termic? Realy?!
Planșee peste ultimul nivel: 3,0 m²K/W. În Suedia: 7,7 m²K/W.
Plăci peste sol: 4,5 m²K/W. În Danemarca: 8,3 m²K/W.
Valorile normate U [W/m²K], adică 1/R, prin Europa. Repet: valori minime impuse de lege. Poți izola termic mai mult, cât vrei!
Case eficiente termic în România? Serios!?
Concluzie? Confortul tău nu e doar CASĂ MARE.
Consum mic de energie și apă = poluăm mai puțin = trăim mai mult = mai mulți stră-stră-nepoți.
Plătești arhitect nu doar pentru POT, CUT, DTAC etc. Plătești și pentru calcule: cum bate soarele lumină + căldură, cum bate vântul, necesarul de aer proaspăt, fluxul tău optim prin casă, vecini, izolație termică etc. Nu pui mașina de spălat la subsol, și uști hainele la etaju’ 2. Nu ai sufrageria la nord să nu vezi veci razele solare, sau Mănășturu’.
Casă de piatră! Și… izolată termic!
PS: Nu face garaju’ la 100 de metri de casă, că nevasta cu copiii și cu pungile de Kaufland vor fi leaorcă până-n cas’. Pe vremea imperiului roman domnițele coborau din căruțe sub copertinele de intrare.

Mă rog, nici cu istoria nu le am: după poză. Oricum, se-nțelege…