Izolație termică chiar de la fundație, elevație (sau demisol) și placă peste pământ! De ce e topită zăpada pe trotuar în centru’ Clujului? Prezentare Austrotherm fundații. Izolatie termica polistiren sau vata minerala bazaltica pereți, acoperiș, în pământ: unde, cu ce, cât, de ce?
Spunea un arhitect în Forbes, nu Pro TV: Fiecare metru pătrat neconstruit e deja eficient termic. Aș completa cu: Fiecare metru pătrat de geam neconstruit = deja eficiență termică în Rămânia. Vezi Case eficiente termic. Top arhitectură degeaba și Rezistență termică pereți • teorie și realitate.
Obligatoriu de înțeles valoarea lu’ R, rezistența termică! Diferite rezistențe termice (conductivități, grosimi) cărămizi, izolații etc.-materiale în: Calculator rezistență termică!
Interesant: Izolație termică clădiri Europa
Cum termoizolez ok ieftin
Șapa, tencuiala, cărămizile sunt ca un fel de puffer pentru umiditate, ba o absorb, ba o restituie; NU, nicidecum vata minerală.
Dacă din pierderile totale de 4,6 kW pe casă,
3 kW sunt pe geamuri,
stresul cu supra-termoizolarea e degeaba.
Izolare termică foarte groasă și de conductivitate foarte scumpă = mulți, mulți, prea mulți bani. Așa că, unde direcționăm banii? Sub casă? Pe pereți, acoperiș? Pe geamuri?
R = g÷λ
Grosimea bate conductivitatea.
R (m²K/W) = grosime (m) ÷ conductivitate (W/mK)
Cu alte cuvinte: dacă permite geometria, punem grosime mare, nu conductivitate scumpă. Cel mai ok = și grosime mare, și conductivitate bună = prea mulți bani.
Exemple
λ scump = 0,030 W/mK cu g = 10 cm ⇒ R = 0,1 ÷ 0,03 = 3,33 m²K/W
λ ieftin = 0,042 W/mK cu g = 20 cm ⇒ R = 0,2 ÷ 0,042 = 4,76 m²K/W
Izolarea termică pentru centrale pe gaz, electric, lemn este foarte importantă. Pentru pompele de căldură este vitală.
Pompă de căldură – preț explicat & Pompe de căldură – păreri tehnice
Geamuri the Ro-big-problem

Problema în Rămânia rămâne: suprafața vitrată. Geamurile (ușile) pierd cea mai multă căldură, peste dublu față de pereți + acoperiș + spre sol. Știm asta din 500+ de proiecte pe ultimii 2 ani (2020-’21).
- Să nu fie cât China, să nu fie cât peretele!
- Să fie cât pentru a aduce oxigen proaspăt în dormitoare!
- Să dăm o căruță de bani pe calitatea lor!
- Să fie verticale (iluminare și podea, și tavan + schimb rapid de aer)!
- Să fie 2 geamuri pe un perete mai lung (iluminare pe orizontală)!
- Să fie protejate la exterior de jaluzele termoizolante (ca o ușă de garaj)!
- Să fie protejate la interior de draperii termoizolante!
- Tâmplăria să fie cu micro-ventilare!
De ce facem geamurile mari-mari? Pentru schimb rapid de aer? Pentru iluminat? Pentru priveliște? Pentru fațadă? Pentru că am văzut pe Insta case frumoase? E modern?
Mai jos, câteva poze cu geamuri exagerate, pentru a întării ideea. A se citi textul de sub poze.

Dacă am febră, pot citi o carte ziua; pentru iPhone nu treb’e geam.


Da, sunt ceva m² de pereți de izolat.






Kaas aia de-aia s-a lipit de-un român? Spera la termopane?


Of!














Rulouri, jaluzele izolate termic

Rulouri exterioare Salamander

Calcule bani & eficiență
Am făcut și refăcut calcule: bani și eficiență termică. Adică, propunerile de mai jos sunt mai mult decât ok ca investiții și rezultate. Că vor fi grosimi mai mari, conductivități mai scumpe = ok, dar nu relevant, când pierd prin toți pereții 1 kW, iar prin toate geamurile 2..3 kW. La fel de irelevant: polistiren de juma de metru pe sol, să micesc pierderile spre pământ de la 200 W la 70 W = 130 W economie.
Observ că lumea a început să termo-izoleze mai ok casele. Știu că pe alte saituri toți recomandă vată minerală magmatică, atipice, lână, bio, eco, celu/loze, lemn împroșcat pe zid, cărămidă cu vată-năuntru ș.m.a. chestii foarte scumpe.
Pierderi pe sub casă
Amprentă 80 m² utili = ~200 Wați, cu 3 cm sub + 3 cm peste placă. Deci, supra-izolarea fundațiilor, plăcii peste sol, elevației (soclului) are un efect minor. De altfel, cei cu subsoluri neîncălzite observă că iarna temperatura e de cca 10..14°C.
Buget limitat
Unele termo-izolații costă incredibil de mult, iar efectul lor este spre neglijabil. Io aș sugera redirecționare bani în termopane-eee, jaluzele-eee exterioare, XPS scump-rău pe centuri, stâlpi din beton armat, buiandrugi.
Exemplu real
Consum casă normală (non-pasivă-bla-bla) cu: cărămidă ceramică BKS 30 cm, pereți EPS80 15 cm, vată de sticlă 30 cm acoperiș, XPS 5 cm sub + XPS 3 cm peste placa pe sol!
Cea mai buna izolatie termica
Cea mai buna izolatie termica exterioară?
Cel mai bun raport: bani ÷ eficiență. Cu bani puțini se pot obține rezultate relevante, excelente în ceea ce privește izolația termică a caselor de locuit. Pe piață există foarte multe alte materiale (mortar de zidărie, tencuială cu aerogel, PUR, v. mai jos în articol) cu proprietăți termice foarte bune = le-aș propune doar celor cu buget nelimitat.
Unde | Material, grosime |
Placă sol fundații elevații | extrudat ieftin XPS 3..5 cm + sub încălzirea în pardoseală XPS 3..5 cm |
Pereți aer | cărămidă BCA/ceramică 25..30 cm + expandat ieftin EPS80 15..20 cm |
Pereți sol | extrudat XPS ±10 cm |
Acoperiș pod | vată ieftină (la sul) de 30..40..50+ cm, cât permite geometria |
Acoperiș terasă | expandat/extrudat cât mai gros …40 cm |
Între etaje încălzite | nu contează, chiar dacă ar fi diferență de ±10°C între niveluri; sau polistirenul-bază prindere țevi deja izolează termic |
Centuri, stâlpi b.a.; cornișă, atic, balcon | cel mai scump extrudat XPS posibil |
Ferestre | nu mai mari de cât-e-necesar pentru iluminat și ventilat, verticale, cu R peste 1 m²K/W (Uw < 0,7 W/m²K) = scumpe; jaluzele exterioare termoizolante pe cât posibil, copertine, draperii termoizolante, copaci plantați din timp |
Alte instalații | Ventilare naturală organizată sau cu recuperare de căldură ș.a. |
Ventilare
N-aș complica și mări casa cu tavane false (sau șapă îngroșată) și tubulatură pentru ventilație centralizată, fără automatizare pe zone și consum mare de curent electric al ventilatoarelor. Aș face ventilare locală, cu funcționare doar când vreau, cu telecomandă proprie. Dormitoarele pot fi aerisite 5 minute × 2 pe zi. Dacă încălzesc cu gaz, e mai ieftin de 4 ori față de curent. Aș folosi un ventilator cu recuperare de căldură local în bucătărie, c-acolo mai gătesc, mai etîcî. Aș gândi ventilarea naturală: găuri (sau micro-ventilare) în doi pereți opuși ai casei. Gata.
În zonele calde ale României, aș monta aer condiționat modern, silențios, dezumidificator, anti-alergen-bacterian-praf, super eficient cu COP de 7+, telecomandă pe fiecare cameră, wifi. Arhitectul gândește elemente de mascare pentru unitățile exterioare. Punct.
Mai jos, text mai vechi, neactualizat. În ultimul comentariu este o corectură. Încă n-am rectificat, 23.03.19. Scuze. De citit comentariile!
La izolații termice TOTUL SE REZUMĂ la R [m²K/W]. R să fie cât mai MAREEE!

Nu te interesează neapărat că-i vată minerală bazaltică, polistiren expandat EPS, extrudat XPS, spumă etc. Te-ntere’ NU atât conductivitatea termică lambda [W/mK], sau densitatea [kg/mc] cât GROSIMEAAA. Idem la cărămizi R mare-mare, ibidem la ferestre Uw mic-mic, [W/m²K]. Atenție! Uw = 1/R.
Cluj. Mai ții minte cum puneam o tavă cu apă pe teracota bunicii, că ni se usca gâtleju’?
Șoarecii & canceru’
Ai fost la vreun amic acasă, izolată termic și fără pisică? Era plin de rozătoare?
Dacă polistirenu-i cancerigen, dă guvernu’ american în judecată! Vezi U.S. Department of Energy! Sau mută-te-n peșteră, ori bordei. Nesărată anti-reclamă, oricum. N-o suport nici la instalații. Il resto di noi morirà dal cancro!?
Vezi polistiren în alte țări! Franța, UK, Finlanda, Japonia etc.
Cărămizi, ferestre, America?
Foarte tare guvernu’ american, ajută cetățeanu’: Home Insulation: It’s All About the R-Value.
Cum aleg o cărămidă?
Ia cărămidă cu lambda mică-mică si groasă-groasă = R mare.! Vezi lambda 0,09 W/mK! Grosime chiar 50 cm. Dacă ai €, din păcate.
Izolează termic, orice căramidă-super-izolantă, indiferent cum te combină vânzătoru’ de cărămidă! Verifică R!
Lambda, W/mK este dată la dry10 unit. Adică: apă absorbită 10% din greutatea cărămizii uscate.
Pont! Pune izolația cât mai groasă, 20 cm! Poți lua orice cărămidă, orice adeziv, orice tencuială, orice șapă. Ieși mai ieftin și mai eficient. Vezi, mai jos, un calcul pentru R, m²K/W!
Aș face structură pe cadre din beton armat, puțin zveltă (deschideri sub 6 m) – pondere mică ale cadrelor în anvelopă, deci – și cărămidă din BCA cu cea mai bună conductivitate, λ = 0,090 W/mK.
Cum aleg o fereastră?
[geam/sticlă + tâmplărie]
Atenție! Nu te uita la penta-hexa-icosa-cameral, că te-ntere doar valoarea cât mai mică a lu’ Uw [W/m²K], a întregii ferestre. Window, not glass! Cere vânzătorului Uw! Geamu’ are Ug, tâmplăria Uf (frame=ramă).
Pereți versus ferestre
Evită pereții de sticlă și geamurile Miami: cel mai frig: +1°C, minima medie +15°C, snow = Ø. Cluj-Napoca: cel mai frig: -30°C, minima medie -6°C, snow = curios, igen.
Cele mai scumpe geamuri + tâmplărie: R = 1,370 m²K/W. Uw = 1/R = 0,73 W/m²K. Faină prezentarea cu economia energetică. R = 1/U, ai observat, nu? Nu prea dau și valoarea U la rame, Uf.
Preț rezonabil, un perete de cărămidă, izolație de 15 cm: R = 6,312 m²K/W. Vezi linia 5 din tabelul de mai jos!
Scump, cărămidă lambda 0,09 W/mK, 50 cm, izolație scumpă 15+5 cm, tencuială scumpă: R = 12,4 m²K/W. Linia 6.
Arhitectu’ & R’min în Ro
Arhitectu’ ar trebui să respecte măcar valorile minime normate în România ale lui R’min, rezistența termică minimă corectată. Câteva exemple:
Pereți exteriori (exclusiv suprafețele vitrate, inclusiv pereții adiacenți rosturilor deschise): 1,4 m²K/W. În Slovenia: 6,7 m²K/W, hââ? În România case eficiente energetic? Realy?!
Plansee peste ultimul nivel, sub terase sau poduri: 3,0 m²K/W. În Suedia: 7,7 m²K/W.
Planșee care delimitează cladirea la partea inferioară, de exterior (la bovindouri, ganguri de trecere): 4,5 m²K/W
Plăci peste sol: 4,5 m²K/W. În Danemarca: 8,3 m²K/W.
Plăci la partea inferioară a demisolurilor sau a subsolurilor încălzite (sub CTS): 4,8 m²K/W.
Valorile normate U [W/m²K], adică 1/R, prin Europa.
Serios: arhitecții români nu respectă valorile de câcat ale României, darmite să ne apropiem de valori adevărate.
Temperatura medie 1985-2015, ianuarie: Cluj -6°C, Ljubljana -1°C, Copenhaga -1°C, Stockholm -3°C, Miami +16°C. La Miami faci geamurile cum ai chef. Se pare că la Jucu-i ceva mai frigălău ca la Miami. Ghinion!
- Geamuri mici = mai ieftin la jaluzele automate cu senzori și facturi mici de energie. Dacă arhitectu’ a făcut geamurile cât China, nu te mai căzni cu izolatu’ pereților! Sub casă nu mai poți izola. Îți rămâne să “umbli” la izolația pentru acoperiș.
Se pare ca în România se construia, totuși, eficient energetic. Acum? Cum spun în case eficiente: pereți de sticlă acoperiți de mileuri.
Atenție! Rezistența termică e bună și vara, să nu-ți dea soarele-n creștet.
Dacă ai timp, vezi căldură mai plăcută, mai ieftină!
Umiditatea
Umiditatea relativă, media anuală în Cluj-Napoca, 79%: istoric (v. în josul paginii!). Paranteză: dacă ești curios de solare, verifică-n istoric numărul mediu de ore însorite per an în Cluj!
Media de umiditate pe ultimii 30 ani in Cluj-Napoca: istoric climat. Sau, verifică pe aplicația ta chiar acum: AccuWeather.
Ai în casă umiditate relativă cca 60%. Iar, afar’ 80%. Ce te-ntere’? Să respire pereții? Să-ți mărești umiditatea? Dupa-aia, dai banii și p-un dezumidificator să revii la 60%?
Iei ferestrele (normal: imense) cât mai etanșe, dar pereții respirabili? ăia-n birourile de sticlă vor crăpa, că n-au vată bazaltică pă zgârie-nori?
Vrei să te oxigenezi? Simplu: deschide geamu’, sau fă-ți ventilare organizată (găuri în pereți), sau mecanizată (ventilator electric).
Umiditate că usuci hainele? Zău? Stai liniștit: cu 2600 lei ai cea-mai-cea mașină de uscat haine! Plus că scapi de chestia din imagine. Jos se pun ciorapii? Cu iPhone X, în 2018, și cu hainele-n living pă sârme de la Dedeman? Smells good. 😉
Conductivitate termică
Indiferent de modă și denumiri fancy: spumă, pulverizare, bazaltic, grafitat etc. verifică R m²K/W, lambda + grosime!
Vezi despre transferul termic!
Dacă izolezi termic, te-ntere’ conductivitatea termică, lambda, W/mK + grosimea = rezistența la transfer termic, R, m²K/W.
Conductivitate pentru că pierzi căldură prin conducție. Același perete are pe interior +20°C, afar’ -20°C. Gentilom, peretele conduce căldura ta afar’. Tanana…
Lambda să fie cât mai mică. Adică, să pierzi puțini Wați pe m [în grosime] și grad. Grosime mare: R bun. Din păcate: lambda mic = preț mare. Ieși mai bine cu lamba mai mare, dar mai gros.
Cel mai important: rezistența la transfer termic, R, m²K/W. R să fie cât mai mare-mare. Să pierzi pe o suprafață cât mai mare acel Watt, la diferența de 1 grad [Kelvin, sau Celsius] dintre afară și-n cas’. Deci:
lambda mic [W/mK] + grosime [m] mare = R [m²K/W] mare = mici facturile tale [lei].
Te-ntere’ ca izolația să fie cât mai groasă, nu cât mai tare, ca Van Damme.
Adică: nu te uita la densitate, că nu-i relevant termic. Aaa, dacă dai cu mingea-n casă, sau te antrenezi la tenis de câmp, atunci pune izolație cu densitate maximă! 🙂
Mă rog, aveai stil dacă polistirenul expandat avea densitate mare. Acum la modă-i vata bazaltică. Aia-i moale.
Vezi diferite materiale pentru izolații termice la case: celuloză, fibre de sticlă, vată minerală bazaltică, paie, polistiren expandat, polistiren extrudat, spumă de poliuretan PUR, poliizocianurat PIR, bumbac, folie termică aici!
Avantaje vată minerală
- Rezistență la foc
- Mai respirabilă (avantaj @ piscine închise, încăperi cu mediu umed, sau invers, medii uscate în interior – hale, multe computere etc.)
- Rezistență la sunet
Avantaje polistiren expandat
- Prețul (permite grosime mare, mare, mare)
- Rezistență termică
- Impermeabilitatea
- Durabilitate. Are aceleași proprietăți termice și geometrie după mulți ani.
- Rezistența la compresiune
- Curată. Nu lasă praf, sau fibre.
- Îmbinare nut-feder
- Montajul cca 5 €/polistiren versus 10 €/vată minerală, +TVA.
Pereți exteriori
Toată lumea cumpără la greu de la Dedeman. Enervant: dau preț pe m³, nu pe m². Nime’ nu cumpără la metru cub. Dacă le ai cu geometria, e simplu.
Polistiren expandat EPS, g=10 cm, scump: lamda 0,032 W/mK, preț 26 lei/m². R = 3,13 m²K/W. Montaj cca 22 lei + TVA/m².
Polistiren extrudat XPS, g=10 cm: lamda 0,034 W/mK, preț 36 lei/m². R = 2,94 m²K/W. Montaj cca 22 lei + TVA/m². Recomandat la soclu, dacă dai cu picioru’, sau pungile de la Kaufland în el.
Vată minerală bazaltică g=10 cm: lamda 0,035 W/mK, preț 44 lei/m². R = 2,86 m²K/W. Montaj cca 45 lei + TVA/m². Adaugi și material pentru îndreptatul pereților.
Alege polistiren expandat cu lambda mică-mică și gros-gros, dacă ai bani suficienți, din păcate.
- Mai bine pui 2 x polistiren ieftin de 10 cm = 20 cm. Lambda măricel: 0,042 W/mK. Dar, 2 x 14 = 28 lei/m² cu R = 5 m²K/W. R dublu și preț jumate față de vată.
Adică, la 5 m² pierzi 1 Watt, la diferența de 1 grad dintre afară și-n cas’. Cu doar 28 lei/m². Tanana… Este polistiren cu valori lambda de 0,02 W/mK.
Pereți plăci rigips/OSB
Alege vată minerală cu lambda, W/mK, cât mai mică! Groasă-groasă. La interior te ajută și la zgomot.
Fundații
Polistiren expandat sau extrudat. Cum spune inginerul de rezistență. Preț mai bun expandatu’. Verifici lambda. Gros.
Pereți sub pământ
Polistiren expandat sau extrudat. Cum spune inginerul de rezistență. Preț mai bun expandatu’. Verifici lambda. Gros.
Beton armat
Buiandrugi, centuri, stâlpi beton armat, plăci balcon, atic, cornișă etc.
Polistiren cu lambda cea mai mică-mică. Gros. Poți face asize, ieșituri din zid. Aici recomand: lambda 0,022 W/mk.
Placă peste pământ
Polistiren expandat sau extrudat. Cum spune inginerul de rezistență. Preț mai bun expandatu’. Verifici lambda. Gros.
Acoperiș
Alege vată minerală cu lambda, W/mK, cât mai mică! Groasă-groasă-groasă. Cea mai groasă! Pe acoperiș pierzi căldură la greu.
Tencuială/șapă termo
Dacă ai bani, pui tencuială termoizolantă cu aerogel, lambda 0,028 W/mK.
La fel, poți turna șapă termoizolantă, lambda 0,065 W/mK. Ghinion: polistiren cancerigen!
Exemple de calcul
Calculator rezistență transfer termic perete + izolație termică.
Exemple de Calculul rezistenței termice specifice corectate conform indicativ C 107/3-97, “Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcție ale clădirilor”
Linia 1: cărămidă Porotherm Robust 30 și polistiren ieftin, 2 straturi de 10 cm
Linia 2: cărămidă Porotherm Robust 30 și vată minerală scumpă, 1 strat de 10 cm
Linia 3: placă beton armat 20 cm izolată. Norma-n România spune minim 4,5 m²K/W. Îl interesează p-arhitect, sau designer? Măcar pe tine să te-ntere’.
Linia 4: placă beton armat 20 cm neizolată
Linia 5: cărămidă Porotherm Robust 30 și polistiren scump, 1 strat de 15 cm
Linia 6: scump, cărămidă lambda 0,09 W/mK, 50 cm, izolație scumpă 15+5 cm, tencuială scumpă
Calculator rezistență termică anvelopă casă
Alfa se referă la transferul termic prin convecție dintre aer și casa ta. Exterior. Interior. Nu te-ntere’. Știu. 😉
Succes! R’ fie cu tine!