Cum recuperează căldura un recuperator?
Dau puțini bani împrumut, nu-i mai primesc, asta e. Nu dau deloc, excelent. Dau mulți bani împrumut, apelez la un recuperator, clar. Dar, recuperatorul își ia dreptu’. Mulți-bani = aerul deja cald de dat afară (împrumut) cu generozitate, că miros. Aerul ăsta de 22°C îl preîncălzește (schimbător de căldură aer-aer) pe cel rece de 0°C băgat în casă, devine de 15°C să spunem. 15°C = banii recuperați; 7°C pierdute și curent⚡ ventilator = dreptul, (in)eficiența recuperatorului (fie cu ceafă lată, fie echipament). Puțini bani = deschid geamul când e necesar pentru oxigen; zero bani = nu e nevoie să deschid geamul într-o cameră nelocuită, zi-de-zi-zi(c).
Eficiența recuperatorului?
E limpede, nu deschid geamul = nu mă interesează recuperatorul. Prăjesc slănină 12 ore/zi = deschid geamul = pleacă aerul cald, niciun bai deocamdată. Baiul = intră aer rece de 0°C, pe ăsta îl voi ridica la cer, pardon la 22°C. Deci, mă costă gazul unei CT sau curentul unei PdC aer-apă fie. Așa că trebuie să compar: mai scump gazul? mai scump curentul absorbit de PdC? mai scump ventilatorul recuperatorului + încălzitul celor 7°C?
Energie recuperator versus CT gaz, PdC
Să nu prezint calcule de prins urechile, spun așa: decembrie, ianuarie, hai-februarie, iulie-caaald, recuperatorul ar fi pe poziții; dar martie, aprilie, mai, iunie, august, septembrie, octombrie, noiembrie mai face economia de bani, de energie de fapt? Aa, sau atunci opresc recuperatorul? O PdC aer-apă are COP-uri incredibil de mari peste 5..7+°C afară, de 8..10 și peste = consum incredibil de mic să încălzesc 40 kg de aer rece (densitate aer 1,3 kg/m³ la 0°C).
Unde, probabil, ar fi util recuperatorul?
Dacă nu deschid geamul, e clară treaba. Bucătărie = fumez (încă?), prăjesc slănină, aerul pleacă pe hotă și/sau geam = schimburi mari de aer. Hmm, cine se (mai) bazează (la orași) doar pe hotă, cu tot cu ventilarea centralizată, când prăjește slănina!? Într-un dormitor matrimonial etanș poate apărea umiditate, eventual ar fi nevoie de puțin schimb de aer, sau un mic dezumidificator.
Încălzirea în pardoseală & recuperatorul
Fascinant la încălzirea în pardoseală = încălzim nu aerul labil, că structura pironită (betoane, cărămizi ș.a.) și corpurile solide pironite (mobilă, budă) sau mișcătoare (oameni) din casă, abia apoi aerul gingaș rapid prinde și el aceeași temperatură. Da, un calorifer de tablă de-2-bani încălzește aerul, dup-aia aerul ăsta, cu greu, lent-lent-lent prin convecție, încălzește structura și mobilierul, plapuma. O casă locuită (finisaje, mobilier, electrocasnice) are cca o tonă/m² construit. Că bag 80 kg (1,3 kg/m³ la 0°C) de aer rece într-o bucătărie de 15 tone poate fi relevant pentru încălzirea în pardoseală? Pentru calorifere de tablă de-2-bani poate fi, că iarăși încălzesc 80 kg de aer, iarăși aerul ăsta trebuie să reîncălzească podeaua, pereții, tavanul, mobila = aer care, nașpa, instabil, tot pleacă din casă fără să cedeze întreaga-i energie înmagazinată în casă-ăăă, pe când încălzirea în pardoseală în casă rămâne-eee.
Filtreee, senzooori & manele
Filtre și senzori (ce cuvinte mișto: filtruuu, senzooor) au ambele variante: că locală, că centralizată.
Filtre = nu mai treb’e dat cu mopu’, nu mai treb’e cârpe scumpe cu micro-fibre pentru praf, nici Pronto, Netflixu’ se vede 4k-k-lumea, ura!
Filtre = poți fura pui din ferma lipită de casă, dar nu-i mai miroși găinațu’. Cine-a pus cârciuma-n drum? Pardon – bălegaru’ lângă pensiune, pardon-iar, casă-de-om?
Filtre = casă în lan de ambrozie, nasol pentru cei alergici, da.
Vecinu’ bagă manele la decibeli maximi = normal, deschid geamul că am, că n-am recuperator. Vecinu’ bagă Andra sau Voltaj (da, nici io nu-s fan) = închid geamul că am, că n-am recuperator.
Mai jos: acordeonul Calitate aer.
Ventilare descentralizată versus centralizată
Ambele consumă curent: 4..17 W localu’, spre 128 W centralizatu’-eficientu’-manechinu’.
Să facem un calcul cât pierde 🏡 pe acel brâu de supraînălțare clădire pentru tuburi? Camera tehnică o încălzim, îi schimbăm aerul, are geam, ușă, o construim, o iluminăm? Hmm! Știm că eficiența e spre producere locală (orice, și energie), să scăpăm de costul transportului, ca-la-la-pte?
Am sugera ventilare locală (nu unică pe casă + tuburi = centralizată) cu recuperator de căldură = în bucătărie, dormitor matrimonial; control pe fiecare unitate de pe telefon; nu tubulatură, nu miros, nu mentenanță; nu „înalț” podeaua sau „cobor” tavanul; nu pierd energie cu circulația prin tuburi; investiție mică, montare oricând și probabilă, în anul 4 doar dacă observ că ar fi util. Culmea-culmilor, spre deosebire de mall-uri sau clădiri de birouri, casele de locuit au ∼toate încăperile cu pereți exteriori (geamuri).
Ventilator centralizată recomandat chiar pentru casă pasivă
128 Wați
128 W×24 h×30 z = 92 kWh/lună
considerăm 1 leu/kWh
92 lei/lună cam mult
În plus, sunt aceiași bani și în ianuarie, și în iunie. În septembrie, o PdC aer-apă are COP-uri de peste 8..9..10.